Si...

Si totusi,
exista balansul acesta sublim
intre zambet si lacrima,
trairea lor deopotriva
la marginea timpului,
intelegandu-le rostul,
respirandu-le
adanc
nuanta,
impletindu-le in panza prelunga
a vietii.

Au fost vremuri cand n-am stiut sa ma bucur
de unduirea clipei frumoase
peste campiile sufletului
si vremuri in care n-am stiut sa plang
plansetul cald si adanc,
plansetul care arde,
pregatind spatiul renasterii
la rasarit de inima.
Au fost vremuri in care fugeam
ca o prada
pierzandu-mi urma
in desisurile nimanui,
departe de copilul din mine,
departe de val.

Si totusi,
exista balansul acesta sublim
intre zambet si lacrima,
contopind
completand
fiind...